duminică, 22 martie 2009

Labiolectura - particularitate a limbajului mimico-gestual

Limbajul mimico-gestual este un limbaj complex, care se bazeaza nu numai pe folosirea semnelor, dar si prin utilizarea labiolecturii (citirea buzelor este folosit de catre toate persoanele cu deficienta de auz).

Deoarece limbajul mimico-gestual nu acopera ca numar de semne totalitatea cuvintelor existente intr-o limba, prin procesul sau de utilizare, simplificare si retinere, regasim adesea un semn folosit pentru a exprima un numar mai mare de cuvinte. Unui semn pot sa-i fie asociate 2,3 cuvinte, si aici intervine labiolectura care este foarte importanta in descifrarea cuvantului care s-a vrut a fi spus.

In momentul comunicarii cu o persoana surda asocierea dintre semn si cuvant este foarte importanta. Comunicarea se bazeaza prin expunerea semnului si pronuntarea cuvantului. Niciodata nu se vor folosi alte cuvinte si semne diferite, deoarece comunicarea ar fi un real esec. Un alt lucru important in momentul comunicarii este ca miscare mainiilor, exprimarea semnului si labiolectura nu doar trebuie sa fie facute in acelas moment, dar si pozitia mainii si a fetei trebuie sa fie una corecta. In comunicarea cu o persoana surda fata trebuie sa fie luminata, miscare minilor trebuie sa fie una calma, in zona pieptului, nu trebuie facute miscarii bruste si haotice.

Cu cat deficienta de auz este mai mare, cu atat mai mult creste rolul labiolecturii, devenind astfel un mijloc auziliar de receptionare a vorbirii. Un exemplu concludent este acel al persoanelor hipoacuzice ( care si-au pierdut o parte din auz, dar nu in totalitate), care folosesc labiolectura pentru a completa „pauzele” din vorbire pe care nu l-au auzit.

La fel de adevarat insa este si faptul ca nu toate buzele pot fi citite. Buzele foarte subtiri si o deschidere mica a gurii nu v-a permite niciodata o citire corecta pe buze. De asemenea o mustata impunatoare este un „zid” in citirea buzelor, dar la fel de bine nu se vor putea citi buzele care se misca „stramb”, gura care nu se deschide sau buzele persoanelor care vorbesc foarte repede sau cu capul in jos.

2 comentarii:

  1. Este adevarat ca "citirea buzelor' nu este potrivita oricui. Eu am o hipoacuzie medie de perceptie- chiar daca aut cuvintele- nu le inteleg- imi e greu sa explic- poate un specialist poate explica mai corect- dar la nivelul decibelilor- unii chiar zbiara- crezand ca asa se vor face mai intelesi- am tot felul de probleme de felul acesta- pana ii lamuresc - trece timpul- cititul buzelor este singura modalitate de a putea sa inteleg ce se vorbeste langa mine.Deci , cateodata este bine sa te faci ca nu auzi! Perceptia cuvintelor, felul lor de-a fi exprimate, este una din pragurile greu de trecut.
    Ai mei nu m-au lasat sa fiu declarata la categoria cu handicap- nu am nici un fel de document sa ateste acest lucru- doar audiogramele si diagnosticul medicilor , atat.

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna. Din punctul meu de vedere e foarte importanta labiolectura, cu atat mai mult cu cat cei cu deficienta de auz o folosesc si se "folosesc" de ea. E grea , pentru ca si buzele difera si in plus buzele nu sunt usor de citit.. o labiolectura perfecta e greu de gasit. Trebuie sa te obisnuiesti cu asta, usor usor, in timp ai sa vezi ca va fi din ce in ce mai bine.
    Partea cu "zbieratul" e din necunoastere si ce i drept e o metoda gresita de a te face inteles, dar trebuie si tu sa le explici ca nu auzi mai clar si mai corect daca ei zbiara. Ei nu stiu particularitatile persoanei cu deficienta de auz si ...daca nu le este explicat, nu au de unde sa stie.
    Nu stiu ce varsta ai, si cum te simti tu ...dar avand sau neavand certificat de handicap, nu schimba situatia. E un act care certifica o deficienta si in baza lui poti beneficia de drepturi si avantaje in baza legii 448/2006 republicata in 2008.
    Succes!!

    RăspundețiȘtergere